Primele impresii din Guatemala

Situl arheologic de la Tikal (patrimoniu UNESCO); Guatemala City; Antigua; vulcanii Pacaya, Agua, Fuego si Acatenango

Trebuie sa va povestesc despre ‘chicken buses’ pana nu uit. Acestea sunt ‘school buses’ americane carora li s-a dat un aer latino: sunt viu colorate, bubuie muzica in ele, iar ‘Dios’ este omniprezent … pe usi, parbrize si pe buzele tuturor…
Este mijocul principal de transport in comun din America Centrala (mai putin in Costa Rica si Panama). Denumirea e sugestiva: se transporta orice cu ele, pana si pui vii. Am avut si noi parte de unul care transporta peste 100 de pliscuri galagioase…ce harmalaie…mai ceva ca intr-un incubator!
Sa circuli cu astfel de autobuze este distractiv, dar si obositor.
E o forfota continua in jurul tau. Zeci de vanzatori ambulanti urca si coboara la fiecare oprire, dar si din mers. Pe langa mancare de tot felul si sucuri la punga, acestia vand pastile pentru tensiune, slabit, artrita, unguente, gume de mestecat etc. Spre deosebire de asiatici, americanii o fac cu ‘stil’: tin cate o predica de cateva minute despre Dumnezeu si lista de pacate sau citesc cu patos pasaje din biblie, apoi isi expun marfa si o vand in numele si cu binecuvantarea lui Dumnezeu. Incredibil!

Noah, am ajuns si la Tikal…alte ruine :)
Tikal reprezinta unul dintre cele mai mari situri arheologice si centre urbane ale civilizatiei pre-columbiene Maya.
Situat in mijlocul junglei, in plina vegetatie luxurianta, situl se intinde pe o suprafata de 60 de kilometri patrati si cuprinde in jur de 3.000 de edificii (multe dintre ele nefiind inca escavate).
Am vazut, ne-a placut, iar seara ne-am pornit spre Guatemala City. Contrar tuturor avertismentelor ne-am hotarat sa luam un autocar de noapte spre capitala.
Usor de zis, dar periculos de facut. Ne-a prins 11 noaptea bantuind pe strazile din oraselul Flores (langa Tikal) in cautarea autogarii. Asa am descoperit ca ‘noaptea nu-i ca ziua’ in America Centrala. De cum apune soarele strazile prind o alta coloratura: curve, smecheri…intelegeti voi.
Ne-am tras glugile pe cap si cu privirile in pamant (si din cand in cand pe cate o fusta extrem de scurta) am ajuns teferi la autogara, dar cu palpitatii…prin ce emotii am trecut (de la atatea fuste :))).
Nici n-am pus piciorul bine in incinta si deja aveam cateva oferte (nu din categoria celor indecente…de ce va ganditi la prostii :)). Intr-un final, am negociat direct cu soferii pentru a scoate un pret bun, dar normal ca nu ne-au taiat bilete. Uite asa, ne-am trezit ca eram singurii pasageri fara bilet din tot autocarul…norocul nostru ca n-am prins supracontrol, ca o festeleam.
A urmat o noapte friguroasa intr-un autocar cu aer conditionat (18 grade) …Lux, ce sa zic. Parca ne prinsese gerul Bobotezii in sandale si pantaloni scurti.
Dis de dimineata am ajuns in vestita capitala Guatemala City. Inainte de a cobori din autocar ne-am pregatit sufleteste, si nu numai, pentru unul dintre orasele cu cea mai ridicata rata a criminalitatii. Povestile citite de pe net erau majoritatea de groaza: prostitutie, jafuri ziua in amiaza mare, violuri… Doar atat? Nu pareau a fi motive suficient de ‘bune’ pentru a zabovi prea mult prin zona.
Planul era simplu: cu ‘burtierele’ bine ascunse si SD-urile in sosete (sa nu-mi fure cineva avutia=pozele) trebuia sa traversam cateva zone rau famate pentru a lua chicken bus-ul spre Antigua.
Cum nu cunosteam orasul, taxiul nu era o optiune, iar autobuzele rosii cu geamuri fumurii, dupa spusele tuturor, trebuiau evitate.
Dupa 5 minute, in care am incercat sa ne orientam cu harta si busola, cum distanta parea mare, iar lenea era la putere, am decis sa trecem peste prejudecati si sa luam unul dintre autobuzele rosii cu geamuri fumurii. Orasul arata ca orice alt oras, doar ca s-a extins mai mult pe orizontala, decat pe vericala. Ceea ce m-a frapat cel mai tare a fost prezenta gratiilor la absolut toate geamurile/usile (in multe dintre magazinase angajatii vindeau din spatele gratiilor) si numarul extrem de mare de paznici inarmati cu pusti cu aer comprimat.
Am supravietuit si acestei experiente :)

Au urmat cateva zile linistite in oraselul Antigua si pe vulcanii din apropiere. La doua zile dupa plecarea noastra unul dintre ei a erupt umpland oraselul de cenusa. Ce spectacol am pierdut! :(

Urmatoarea aventura: Cucerirea celui mai inalt vulcan din America Centrala (Tajumulco, 4220m)

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.