Beijing

O noapte furtunoasă … la ZID

Vorba unui bun prieten: ‘voi nu va simtiti bine daca nu boschetariti cel putin o noapte pe saptamana’.
De aceasta data, pentru ca suntem deja boschetari profesionisti (as putea sa-mi trec asta in CV: pot sa dorm oriunde, oricât si in orice pozitie :))) ne-am pregatit serios cu mancare, haine groase, izoprene si pături imprumutate de la gazda noastra simpatica de pe Couchsurfing.
Planul era sa parcurgem o portiune proaspăt restaurata a Zidului Chinezesc (de la Jinshanling pana la Simatai) si sa dormim singurei intr-unul din turnurile de veghe…noptile la hostel fiind taaare grele.
Ne-am trezit cu noaptea in cap si surpriza: afara picura. Pfuai, uitasem sa verificam starea vremii (greseala nr. 1)…normal ca R era de vina :)))
Incapatanati fiind peste masura, am schimbat rapid planul si ne-am indreptat spre o alta portiune a Zidului aflata mult mai aproape de Beijing. Traseul dintre Jiankou si Mutianyu este doar partial restaurat si conform recomandarilor din Lonely Planet este extrem de spectaculos si periculos, dar se poate parcurge in DOAR 2 ore (greseala nr.2).
Dupa ce am sarit din metrou, in autobuz si apoi in alt autobuz am ajuns intr-un final la baza muntelui. Apropo, calatoriile cu metroul la orele de varf sunt memorabile…cel putin pana iti trec vanataile. N-am vazut atata puhoi de lume nici macar in Tokyo. La fiecare usa a metroului sta cate un angajat responsabil cu dirijarea traficului…la nevoie te si impinge pentru a mai face loc catorva zeci de calatori aflati pe peron=>metroul dragostei.
Traseul incepe dintr-un mic catun, din dreptul unui semn ‘mare cat casa’ care previne turistul dornic de inedit ca traseul este interzis.
Normal ca am trecut mai departe ignorandu-l total (greseala nr. 3).
De aici poteca stearsa, ce parea neublata de o vesnicie, serpuieste prin padure, printre bălării ce se incolacesc in jurul tau si vietati cu zeci de picioare, pana pe Marele Zid.
Ajunsi pe Zid am ramas cu gura cascata. Ce constructie! Ce priveliste! Ce salbaticie! Ce nori negrii se vedeau in departare!!! Am mers mai departe ignorand inca o data starea vremii (greseala nr.4).
Prima jumatate a traselui este nerestaurata, faina, faina, salbatica, dar spre surprinderea noastra destul de greu de parcurs. Dupa 4 ore de cățărat inca nu ajunsesem pe portiunea restaurata. In jurul orei 6PM a inceput sa picure fin, iar in departare se auzeau tunete.
Am decis sa continui singura traseul pana la un turn de veghe aflat in varful muntelui pentru a vedea mai bine ce se afla de partea cealalta a versantului (greseala nr.5).
Surpriza: cum am ajuns in varf a inceput furtuna si odata cu ea fulgerele si tunetele.
Dupa zeci de urlete disperate a aparut si R, alergand transpirat din cap pana in picioare, cu ‘supermarket-ul’ in spate.
Uite asa a inceput cea mai FURTUNOASA noapte din viata mea.
Furtuna s-a intetit, vantul suiera din toate directiile, apa curgea din toate partile, tunetele ne asurzeau, fulgerele spintecau cerul chiar deasupra noastra de ziceai ca vine sfarsitul lumii, iar noi eram pe varf de munte in cel mai darapanat turn posibil (doi pereti si tavanul).
Am petrecut 3-4ore de cosmar imbratisati, ascultand muzica la maxim, fredonand si dansand, rugandu-ma, facand haz de necaz etc. Tare ne mai iubeam noi…, dar din pacate nu cum planuisem initial.

Melodiile de suflet au fost:
ADELE-Skyfall
Metallica-Wherever I may roam
Nightwish – Sleeping Sun
Sacred Spirit – Nahanna
Lipsea un pic de AC/DC-Thunderstruck (preferata lui R).

Am trecut de la frica, la groaza, la admiratie fata de spectacolul de pe cer.
Cum s-a potolit un pic furtuna ne-am apucat rapid sa construim un zid de protectie din caramizile aflate in jurul nostru. Unele erau semi-ingropate in pamant si a trebuit sa le dezgropam cu manutele noastre fine, altele erau inca prinse in ramasitele fostului Zid si am reusit sa le desprindem doar cu forta.
‘Colac peste pupaza’ bateria de la telefon s-a descarcat si astfel am fost nevoiti sa folosim ecranul aparatului de fotografiat pe post de lanterna… ‘noroc’ cu fulgerele :))
Dupa aprox. o ora, in care am bajbait prin ploaie ca nebunii dupa caramizi, R a decis ca zidul este suficient de mare si ca ar trebui sa incercam sa dormim un pic. Se pare ca adrenalina il epuizase, dar eu eram inca ‘in priza’.
Cum sa dormim cand furtuna inca nu se terminase, iar vantul sufla din partea in care se vedeau fulgerele?!!!! Nu puteam sa stau cu mainile in sân. Mi se derula prin minte povestea celor 3 purcelusi. Trebuia sa construim!!! Vroiam casa de piatra, dar pentru R doi pereti erau suficienti :))) Da, da…cand am vrut sa fac si eu ‘casa’ cu cineva nu am avut cu cine. :)))
‘Empatic’ fiind din fire, R nu intelegea nevoia mea de a face ceva pentru a supravietui, dar si de a-mi tine mintea ocupata pentru a nu o lua razna.
Nu a inteles-o nici cu vorba buna, nici cu rugaminti, ci doar dupa ce am facut intentionat ca diavolul Tazmanian timp de cateva minute bune ca sa-l trezesc (din experienta stiu ca doar asa empatizeaza :)))

diavol

Pe la 2AM, dupa ce am baricadat geamurile si am construit un nou zid mult mai mare si mai rezistent, ne-am potolit. Oricum nu ne putea proteja de fulgere, ci doar de animale, vant si ploaie.
L-am lasat pe R sa doarma pana pe la 4AM ca era vizibil epuizat, apoi am facut schimb de tura si a trecut el de paza. Dupa ce a mai sforait o ora … in post…ne-am trezit si am luat-o la picior.
Peisajul dupa ploaie arata incredibil, dar cel mai important era ca TRAIAM :) (Doar dracii nu mor atat de repede :)))

Dupa 10min am dat de un turn mult mai solid aflat la o altitudine mult mai joasa. Dupa inca 20-30min am ajuns pe portiunea restaurata. Eram atat de aproape!!!
In total am mers aprox. 6ore pe Zid, plus 3 ore urcarea si coborarea de pe el.
In final un dus lung si fierbinte a spalat toata supararea si dorinta de a mai face casa. :)

In rest, am vizitat Orasul Interzis, Ambasada Indiei (pentru viza) si alte atractii turistice, am adormit pe banca in parc ca eram rupta de oboseala, dar in vâltoarea emotiilor am uitat complet de Summer Palace.

P.S. Doar o constructie care are inclusiv podea si sistem electric poate proteja impotriva fulgerelor.

Morala: In caz de furtuna nu rămâneți pe varf de munte indiferent de cat de tare ploua.

Urmatoarea aventura: China- provincia Gansu

Comments are closed.