Guilin

China…nici nu stiu de unde sa incep.
Dupa o noapte petrecuta in tren la vagonul de dormit (unde sunt in jur de 100 de paturi per vagon, compartimentate cate 6, dar fara usi separatoare, ca sa te simti ca intr-o mare familie), am ajuns in Guilin. Cum am iesit din gara ne-a apucat rasul, ne uitam in jur si nu intelegeam nimic, pana si numerele autobuzelor si destinatiile erau scrise in chineza.
Noah, si acum ce facem?…
Obisnuiti din Indonezia sa calatorim ca frunza in vant, ne-am trezit in ditamai orasul fara un plan, nici macar o rezervare la vreun hostel. Stiam doar ca vrem sa facem o croaziera pe raul Li (din povestile lui tata peisajele trebuiau sa fie de vis).
Am dat de autogara, iar un mosulet se tot tinea scai de noi sa ne vanda o harta a orasului si imprejurimilor, iar o tanti tipa din toti rarunchii destinatia unuia dintre autocare, care era pe punctul de a pleca. Intre timp au aparut si 3 albe care s-au grabit sa urce, iar nenea ne tot baga harta sub nas aratandu-ne ca e si in engleza si ca autocarul pleca spre un orasel de pe langa Guilin. Am aruncat o privire pe harta si am realizat rapid ca ne-am pierde timpul in Guilin, fiind mult prea mare comparativ cu micul orasel de pe malurile raului Li, asa ca am decis rapid sa ne schimbam ‘planurile’ (si asa aproape inexistente) si sa ne indreptam spre Yangshuo.
Ajunsi in Yangshuo am luat-o la picior spre rau in cautarea unui hotel. Pe drum am tot incercat noi sa identificam semnul pentru hotel, dar in final ne-am lasat pescuiti de ‘managerul’ unuia dintre ele. A lasat la pret in speranta ca o sa ne bage pe gat ceva excursii la supra pret.
A fost prima interactiune, in adevaratul sens al cuvantului, cu un chinez. A venit la noi in camera sa ne prezinte tot felul de excursii, aratandu-ne poze cu diversi clienti fericiti direct de pe un aparat foto. A pornit de la 130 de dolari, iar dupa o ora de palavrageala si discount-uri peste discount-uri a ajuns la vreo 40 de dolari. Cu cat R se distra mai tare, cu atat chinezul se inversuna mai tare. La un moment dat a spus pe un ton taios ceva de genul: nu mai rade ca n-am timp… Asta a pus capac. Am fost suficient de draguta sa-l las sa-si faca damblaua, chiar daca nu aveam nici cea mai mica intentie de a cumpara ceva de la el, intentie exprimata in nenumarate randuri. Singurul interes pe care il aveam era sa ne prezinte cineva atractiile turistice din zona, ca sa nu ne mai pierdem noi timpul cautand pe net. Gata cu distractia, l-am scos afara din camera, aproape cu forta, ca muream de somn. Dupa vreo 2 ore ne-a trezit un bubuit infernal in usa. Era tipul…revenise sa vada daca nu ne-am razgandit. Incredibil!!!
Cat de diferit este stilul de negociere al chinezilor, comparativ cu cel al indonezienilor.
In prima zi ne-am ‘odihnit’, am vizitat un pic oraselul si ne-am facut un plan pentru urmatoarele zile.
Ziua a 2-a: Planul era sa parcurgem cea mai spectaculoasa portiune a raului, dintre Yandi si Xingping, dar nu cu barca, ci pe jos pentru a putea savura in tihna peisajul splendid. Traseul de 4 ore ce serpuieste pe malurile apei, presupune trecerea raului cu barca de 3 ori. Prima trecere era chiar in mini portul din Yandi. Surpriza…chinezii s-au smecherit si nu mai vor sa treaca turistii cu barca in speranta ca vor alege excursiile cu plutele de bambus. Am crezut ca doar cu occidentalii au ceva, dar in final am realizat ca aplicau aceeasi regula pentru toti.
Scarbiti de preturile piperate si de incapatanarea chinezilor, am decis sa ne incercam norocul in alta zi din capatul celalalt al traseului, din Xingping.
Ziua a 3-a: Ne-am plimbat o zi lumina cu bitzele pe langa raul Li, pe langa ceva afluenti, printre culturi de orez, am urcat pe Moon Hill …exceptionale peisajele.
Ziua a 4-a: ne-am mutat tabara in Xingping si am facut o mare parte din traseul mult dorit, iar seara am urcat 1230 de trepte pana pe unul din varfuri pentru a admira apusul peste marea de mogaldete: intr-o parte ploua, iar in cealalta apunea soarele…superb (vezi pozele).
Seara am decis la o bere sa mai stam o zi. Eram tare incantata atat de hostelul, care oferea conditii occidentale, cat si de peisaje si orasel. Toate bune si frumoase pana m-a trezit un zgomot ciudat din somn. Am aprins rapid lanterna de la telefon si mare mi-a fost groaza cand am vazut o lighioana, ce semana cu o rama gigant cu zeci de picioare, plimbandu-se nestingherita pe la capul patului. Si uite asa s-a dus d… tot somnul si a inceput vanatoarea. Imi inchipuiam ca sunt zeci in spatele lambriurilor…le auzeam…bestiile. Am reusit sa adorm doar cu lumina aprinsa si imbracata de parca erau -30, nu +30 de grade. Radeti voi, radeti, dar numai eu stiu cat am patimit…gazele asiatice sunt enorme (oamenii sunt mici de statura, dar taratoarele astea cu multe picioare sunt imense). N-am nici o problema daca le vad in natura, chiar mi se par interesante si-mi face placere sa le studiez, dar povestea se schimba cand ma studiaza ele pe mine si-mi strica somnul de frumusete.
Ziua a 5-a: Dupa o nopte de ‘vis’, ne-am mutat la hotelul chinezesc de peste drum (super fain si mult mai ieftin) si am mai dat o tura prin zona.
Ziua a 6-a: Ne-am reintors in Guilin… sa nu ramanem cu impresia ca am pierdut ceva. Centrul e fain, in rest e plin de blocuri.

Vanatoarea continua: Vestitele terase de orez si oraselul Fenghuang, patrimoniu UNESCO

6 Responses to Guilin

  1. Dan B says:

    De vis. Arata exact ca in documentare. Poate faceti cumva sa va nimeriti prin Sri Lanka in primele 2 saptamani din Decembrie :) Distractie faina in continuare!!!

    • Razvan si Adina says:

      O sa stim mai multe dupa ce vom obtine viza de India. Daca aduci un kg de telemea R o sa va astepte la aeroport :))) Aaaa, si pt mine o visinata :))))

  2. Dan B says:

    Visinata? Dupa atata timp ai reusit sa te lasi de Jager?

  3. Cori says:

    :(( oh no..visele mele asiatice se spulbera cate un pic cu fiecare mentionare a ganganiilor 😛 nu stiu daca sa rad sau sa plang la partea asta de poveste :)) Great story & amazing photos!

    • Razvan si Adina says:

      Nu-ti fa griji. O excursie in Asia merita fiecare intepatura :))) As vrea sa-ti pot spune ca te obisnuiesti cu ele…poate peste cateva luni :)

Leave a Reply

Please use your real name instead of you company name or keyword spam.